Autonomia teritoriala
Autonomia teritoriala presupune autoguvernare, respectiv puteri legislative si executive, existenta unui parlament local si reprezinta o forma intermediara/regionala de administrare.
Cu prilejul avizului asupra proiectului legii privind statutul minoritatilor nationale din Romania, Comisia de la Venetia a precizat clar ca autonomia culturala nu este reglementata de dreptul international actual.
Promovarea autonomiei teritoriale ca mijloc de rezolvare a problemelor maghiarilor din Romania este motivata, printre altele, sub pretentia ca maghiarii sunt exclusi de la fundamentele constitutive ale statului roman, datorita formularii din Constitutie de "stat national". Gyorgy Frunda a promovat un punct de vedere la Strasbourg in cadrul Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei cu referire la statutul minoritatilor ca "parti constitutive si entitati co-fondatoare ale statului-natiune".
Majoritatea liderilor politici romani nu sustin ideea acordarii unei autonomii teritoriale pe criterii etnice.
Structurile europene se feresc de obicei sa emita recomandari asupra modalitatilor de organizare a unui stat, fiecare stat membru, incercand sa-si conserve identitatea. Ceea ce sustine Uniunea Europeana sunt anumite standarde in diferite domenii, precum ar in administrare, in privinta drepturilor omului sau economice. Insa Uniunea Europeana nu s-a pronuntat in favoarea sau din contra impotriva acordarii autonomiei terioriale pe criterii etnice.
|