Legea salarizarii unitare
Legea privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice a fost inclusa de Guvernul Boc in pachetul de reforme pe care si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului in data de 15 septembrie.
Proiectul de lege introduce o grila de salarizare unitara prin care se reduce raportul dintre salariul cel mai mic si salariul cel mai mare (acesta va fi al Presedintelui Romaniei) din sistemul bugetar, ajungandu-se la un raport de 1 la 12 (in prezent raportul este de 1 la 29). Totodata legea prevede diminuarea ponderii sporurilor în salariu (maximum 30% din salariu) si cresterea salariului minim brut pentru anul viitor, de la 600 de lei in prezent la 705 lei.
Proiectul de lege a starnit numeroase nemultumiri in randul mai multor categorii de bugetari, precum cei din invatamant, sanatate, administratie publica, justitie, ordine publica. Guvernul a purtat negocieri repetate cu sindicatele din aceste domenii pentru a ajunge la un acord in ceea ce priveste proiectul de lege. Insa, doar un numar redus de amendamente initiate de sindicate au fost acceptate de catre Executiv.
Cele mai dure negocieri s-au purtat pentru grilele de salarizare din educatie, sanatate si justitie. Disputa in domeniul educatiei a pornit de la demersul ministrului Ecaterina Andronescu, care i-a urcat pe profesorii universitari pe grila de salarizare, in timp ce invatatorii si profesorii din invatamantul preuniversitar au ramas la un nivel scazut. Nemultumirea magistratilor a fost legata de diferenta prea mare intre coeficientii de salarizare stabiliti pentru un judecator debutant si cei stabiliti pentru magistratii de Curte Suprema, precum si de reducerea sporului de suprasolicitare neuropsihica de 50% si a sporului de confidentialitate in cuantum de 15%, la doar 5 procente.
|